Multe discuții... în prim plan țăranii,
Între idei de nu-și mai au opriri,
Ca rod al marilor strădanii
De a găsi o țintă spre loviri.
Întreaga lume pare tulburată
Că fac ce fac dar nicidecum pe plac
Celor ce spun cu vorba apăsată
Despre puterea lor de a fi leac.
Pe ei îi văd în lipsă de cultură
Dogmaticii absurdului frivol
Ce-ndeamnă spre furie și spre ură
Și coborârea minții în subsol.
Probleme sunt, ca peste tot în lume,
Au fost dintotdeauna, și vot fi,
Dar astăzi au ajuns să le dea nume
Cei ce, mințind, vor numele-a-și cinsti.
Și tocmai ei, ce nu mai vând la piață,
Goniți în zorii zilei de samsari,
Ajung blamați prin spate și prin față,
De-ai neputinței tainici emisari.
În mintea celor ce se cred cu școală,
Ei sunt fără rușine și inculți,
Și n-au, în tot ce fac, o socoteală,
De-aceea umblă, prin pământ, desculți.
Când umblă zvonul că în lume-i bine,
Sunt anonimi, în satul lor uitați,
De-ajung muri cu bucurii puține
Cu dor de cei de lângă ei plecați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu